Şi vise ce se amestecă prin cioburi de realitate, vise ce se topesc când încerc să le înţeleg, la fel ca bucăţelele de ciocolată pe care le topeam la flacăra gălbuie a focului. Culori ce tremură în faţa ochilor, danseaza, se învârt, carusel de imagini şi sunete, ce îmi refuză realitatea.
Nu pot spune că am avut un loc de joacă preferat, mă jucam aproape oriunde, important era cu cine mă jucam...
Cel mai mult îmi plăcea să mă joc cu verişoara mea, desigur, fiind două nu puteam spune că nu aveam un loc unde ne simţeam cel mai bine. De fapt, ştiu şi acum acel loc, desigur că a suferit multe schimbări, acum s-ar putea spune că arată mai bine, acum e chiar un părculeţ foarte frumos, modernizat, dar , după părerea mea, îi lipsesc copacii. Nu-mi pot aduce aminte cu exactitate un anume moment din copilăria mea, sunt multe de spus... dar, într-o zi, mi-am adus aminte de ceva...
Frig. Meri în floare. Un parfum cunoscut. Parc mic. Un zâmbet. O floare. Ameţeala căldurii.
În drum spre casă, un parfum mi.a adus aminte de ceva de care uitasem de mult...
Timp de mulţi ani am văzut în debara aceeaşi cutiuţă cilindrică, gălbuie, cu un capac roşu, un pic murdară. Nu ne-am atins de ea...până într-o zi cand mama ne-a arătat minunea. A suflat printr-un beţişor cu un cerc la capăt şi de acolo a zburat un balon, ca cele de săpun pe care le făceam înainte de masă, când trebuia să ne spălăm bine pe mâini.
Parfumul de azi-dimineaţă..era acelaşi cu parfumul acelui prim balon. Şi a durat la fel de puţin, o clipă, până să se spargă în linişte şi să împrăştie picături parfumate pe nasurile ridicate în aer.
De atunci, ne-am tot băgat nasul în sticlele de şampon… şi cum aveam doar un beţişor, iar noi eram două, eu şi verişoara mea…paiele de la acadele erau perfecte. Pe scară, dacă vremea nu era prea frumoasă sau lânga uşa de la intrarea în bloc, sub geamul uscătoriei, încercam să facem baloane din ce în ce mai mari…erau balonaşe în baloane. .. Şi toate se spărgeau sub ochii noştri, dacă nu zburau dincolo de vârfurile zarzărilor, dacă aveam noroc…
Am văzut acum câteva zile un balon, lung, albastru, aruncat aşa umflat, laolaltă cu sticle goale de lapte, cutii rupte în bucăţi, ziare inutile sau pungi de cereale. Nu mi s-a părut corect, aşa că l-am spart. Măcar aşa o să se simtă la locul lui.
Nu zâmbesc oricui,…nu zâmbesc la fel… uneori nu zâmbesc deloc, iar alteori nu pot decât să zâmbesc. Dar când ajung în faţa lui nenea de la magazinul de lânga mine (unul din ele) şi îl salut frumos şi zâmbesc, că aşa e politicos, şi tot ce primesc înapoi e un salut încruntat, nu mai am chef de nimic…e deprimant.
Noroc cu parfumurile de mult uitate. Sau copacii înfloriţi. Sau trandafirii ce mă aşteaptă lânga uşă.. sau…
Şi totul se mişcă mai departe, doar pentru a reveni, pentru a mă tulbura, pentru a-mi aminti, pentru a exista iar dincolo de realitate, să revina din visuri de gheaţă, să prinda gust şi culoare. Amărui şi roşiatic, negru şi ameţitor, sărat şi transparent şi rece, gălbui, verzui, roşiatic, albăstrui şi fierbinte...
Dancing bears
Painted wings
Şi vise ce se amestecă prin cioburi de realitate, vise ce se topesc când încerc să le înţeleg, la fel ca bucăţelele de ciocolată pe care le topeam la flacăra gălbuie a focului. Culori ce tremură în faţa ochilor, dansează, se învârt, caruseluri de imagini şi sunete, ce îmi refuză realitatea.
Things I almost remember
Sunt toate acolo, pastelate dar diforme. Sunt toate acolo, dar încă le caut. Sunt toate acolo, încerc să le ating. Sunt toate acolo dar mă ţin departe. Sunt acolo şi dansează în faţa mea ca flăcările lumânărilor roz şi albastre, verzi şi rosii…vanilie, fistic şi ciocolată.
And a song someone sings
Once upon a December
Frânturi de amintiri, bucăţele dintr-un puzzle a cărui imagine completă nu o pot avea, puzzle cu care mă lupt pe bâjbâite, pe întunericul ce-mi dăinuie în suflet. Totul e vag, totul e neclar şi totul inceteză să îmi aparţină.
Someone holds me safe and warm
Forme şi culori. Arome şi sunte. Nu pot decât să simt lumea din jurul meu ca pe o amintire, ca pe o fotografie fadă, decolorată, arsă de soare, udată de ploi, călcată în picioare de timp, uscată de focul la care noi topeam ciocolata amăruie ce se spărgea între dinţii noştri ca o coajă de ou fragil şi prostuţ.
Horses dance through a silver storm
Figures dancing gracefully
Across my memory
Şi totul se mişcă mai departe, doar pentru a reveni, pentru a mă tulbura, pentru a-mi aminti, pentru a exista iar dincolo de realitate, să revina din visuri de gheaţă, să prindă gust şi culoare. Amărui şi roşiatic, negru şi ameţitor, sărat şi transparent şi rece, gălbui, verzui, roşiatic, albăstrui şi fierbinte.
Far away
Long ago
Glowing dim as an ember
Fiebinte ca obrajii tăi de la atâta căldură sau poate de la atâta ciocolată sau.. de la atâtea lacrimi. Sau era doar zăpada? Zăpada care în mâinile tale prindea nuanţe roşiatice, nu albăstrui, reflectând cerul. Roşiatice ca lumânările pe care le priveam ore în şir topindu-se şi plângând firicele fierbinţi ce uneori păreau că urcă până la flacară, pentru a se întoarce, ruşinate, înmuiate, până jos unde inima le împietrea de frig.
Things my heart used to know
Ai fost acolo, nu se poate să fi fost doar un vis, am gustat zăpada din mâinile tale ce mi-au îngheţat obrajii mai apoi, albindu-i de frigul din tine, dându-le apoi culoare cu bucătele de ciocolată amăruie, de un albastru crocant; unele tablete aveau tente verzui, ca ouăle de raţă pe care le găsisem în cenuşa adunată de ani de zile în spatele grilajului ruginit şi cu forme căutate, chipuri, forme, imagini.
Once upon a December
Someone holds me safe and warm
Ştiai că mi-e frica de întuneric şi aruncai bulgări de zăpadă înspre mine, să mă feresc, să ajungă pe foc, să sfârâie roşiatic şi să nu rămână decât nişte cărbuni. Trebuia să ii aduc la viaţă cu file din jurnalul pe care îl citisem pe nerăsuflate, dacă respiram dispăreau literele, una câte una. Până lumina portocalie revenea, te ascundeai, găseai mereu locuri… doar pentru a mă surprinde şi totul devenea albastru, pe fundalul roşiatic al cerului, amestecat cu verdele ţipător al stelelor rămase acolo sus, ce încă nu dăduseră de gustul amărui al ciocolăţii.
Horses prance through a silver storm
Figures dancing gracefully
Across my memory
Far away long ago
De fiecare dată totul dispărea, totul pierea într-o mare de culoare, un vârtej de arome şi de anotimpuri, totul pierea, undeva în spatele meu. Nu mă puteam întoarce, trebuia să o iau mereu de la capăt, şi din bucăţelele de ciocolată amăruie, din frânturi de amintiri, din pasteluri şi din flăcări să te recreez , să te aduc înapoi iar, ca singura companie vreodată permisă.
Glowing dim as en ember
Things my heart used to know
Thing it yearns to remember
And a song someone sings
Once upon a December
Încă o bucăţică de ciocolată, încă un glob colorat fragil, încă o flacără vanilată, încă un fulg şi încă un cântec. Şi totul va reîncepe, totul se va amesteca, totul se va pierde o dată cu stelele fosforescente ce cad mereu, căutând ciocolata amăruie ce se sparge albastru în cioburi tăioase şi verzui, în care încerc să te regăsesc pe tine.. COPILĂRIE.
Nu pot spune că am avut un loc de joacă preferat, mă jucam aproape oriunde, important era cu cine mă jucam...
Cel mai mult îmi plăcea să mă joc cu verişoara mea, desigur, fiind două nu puteam spune că nu aveam un loc unde ne simţeam cel mai bine. De fapt, ştiu şi acum acel loc, desigur că a suferit multe schimbări, acum s-ar putea spune că arată mai bine, acum e chiar un părculeţ foarte frumos, modernizat, dar , după părerea mea, îi lipsesc copacii. Nu-mi pot aduce aminte cu exactitate un anume moment din copilăria mea, sunt multe de spus... dar, într-o zi, mi-am adus aminte de ceva...
Frig. Meri în floare. Un parfum cunoscut. Parc mic. Un zâmbet. O floare. Ameţeala căldurii.
În drum spre casă, un parfum mi.a adus aminte de ceva de care uitasem de mult...
Timp de mulţi ani am văzut în debara aceeaşi cutiuţă cilindrică, gălbuie, cu un capac roşu, un pic murdară. Nu ne-am atins de ea...până într-o zi cand mama ne-a arătat minunea. A suflat printr-un beţişor cu un cerc la capăt şi de acolo a zburat un balon, ca cele de săpun pe care le făceam înainte de masă, când trebuia să ne spălăm bine pe mâini.
Parfumul de azi-dimineaţă..era acelaşi cu parfumul acelui prim balon. Şi a durat la fel de puţin, o clipă, până să se spargă în linişte şi să împrăştie picături parfumate pe nasurile ridicate în aer.
De atunci, ne-am tot băgat nasul în sticlele de şampon… şi cum aveam doar un beţişor, iar noi eram două, eu şi verişoara mea…paiele de la acadele erau perfecte. Pe scară, dacă vremea nu era prea frumoasă sau lânga uşa de la intrarea în bloc, sub geamul uscătoriei, încercam să facem baloane din ce în ce mai mari…erau balonaşe în baloane. .. Şi toate se spărgeau sub ochii noştri, dacă nu zburau dincolo de vârfurile zarzărilor, dacă aveam noroc…
Am văzut acum câteva zile un balon, lung, albastru, aruncat aşa umflat, laolaltă cu sticle goale de lapte, cutii rupte în bucăţi, ziare inutile sau pungi de cereale. Nu mi s-a părut corect, aşa că l-am spart. Măcar aşa o să se simtă la locul lui.
Nu zâmbesc oricui,…nu zâmbesc la fel… uneori nu zâmbesc deloc, iar alteori nu pot decât să zâmbesc. Dar când ajung în faţa lui nenea de la magazinul de lânga mine (unul din ele) şi îl salut frumos şi zâmbesc, că aşa e politicos, şi tot ce primesc înapoi e un salut încruntat, nu mai am chef de nimic…e deprimant.
Noroc cu parfumurile de mult uitate. Sau copacii înfloriţi. Sau trandafirii ce mă aşteaptă lânga uşă.. sau…
Şi totul se mişcă mai departe, doar pentru a reveni, pentru a mă tulbura, pentru a-mi aminti, pentru a exista iar dincolo de realitate, să revina din visuri de gheaţă, să prinda gust şi culoare. Amărui şi roşiatic, negru şi ameţitor, sărat şi transparent şi rece, gălbui, verzui, roşiatic, albăstrui şi fierbinte...
Dancing bears
Painted wings
Şi vise ce se amestecă prin cioburi de realitate, vise ce se topesc când încerc să le înţeleg, la fel ca bucăţelele de ciocolată pe care le topeam la flacăra gălbuie a focului. Culori ce tremură în faţa ochilor, dansează, se învârt, caruseluri de imagini şi sunete, ce îmi refuză realitatea.
Things I almost remember
Sunt toate acolo, pastelate dar diforme. Sunt toate acolo, dar încă le caut. Sunt toate acolo, încerc să le ating. Sunt toate acolo dar mă ţin departe. Sunt acolo şi dansează în faţa mea ca flăcările lumânărilor roz şi albastre, verzi şi rosii…vanilie, fistic şi ciocolată.
And a song someone sings
Once upon a December
Frânturi de amintiri, bucăţele dintr-un puzzle a cărui imagine completă nu o pot avea, puzzle cu care mă lupt pe bâjbâite, pe întunericul ce-mi dăinuie în suflet. Totul e vag, totul e neclar şi totul inceteză să îmi aparţină.
Someone holds me safe and warm
Forme şi culori. Arome şi sunte. Nu pot decât să simt lumea din jurul meu ca pe o amintire, ca pe o fotografie fadă, decolorată, arsă de soare, udată de ploi, călcată în picioare de timp, uscată de focul la care noi topeam ciocolata amăruie ce se spărgea între dinţii noştri ca o coajă de ou fragil şi prostuţ.
Horses dance through a silver storm
Figures dancing gracefully
Across my memory
Şi totul se mişcă mai departe, doar pentru a reveni, pentru a mă tulbura, pentru a-mi aminti, pentru a exista iar dincolo de realitate, să revina din visuri de gheaţă, să prindă gust şi culoare. Amărui şi roşiatic, negru şi ameţitor, sărat şi transparent şi rece, gălbui, verzui, roşiatic, albăstrui şi fierbinte.
Far away
Long ago
Glowing dim as an ember
Fiebinte ca obrajii tăi de la atâta căldură sau poate de la atâta ciocolată sau.. de la atâtea lacrimi. Sau era doar zăpada? Zăpada care în mâinile tale prindea nuanţe roşiatice, nu albăstrui, reflectând cerul. Roşiatice ca lumânările pe care le priveam ore în şir topindu-se şi plângând firicele fierbinţi ce uneori păreau că urcă până la flacară, pentru a se întoarce, ruşinate, înmuiate, până jos unde inima le împietrea de frig.
Things my heart used to know
Ai fost acolo, nu se poate să fi fost doar un vis, am gustat zăpada din mâinile tale ce mi-au îngheţat obrajii mai apoi, albindu-i de frigul din tine, dându-le apoi culoare cu bucătele de ciocolată amăruie, de un albastru crocant; unele tablete aveau tente verzui, ca ouăle de raţă pe care le găsisem în cenuşa adunată de ani de zile în spatele grilajului ruginit şi cu forme căutate, chipuri, forme, imagini.
Once upon a December
Someone holds me safe and warm
Ştiai că mi-e frica de întuneric şi aruncai bulgări de zăpadă înspre mine, să mă feresc, să ajungă pe foc, să sfârâie roşiatic şi să nu rămână decât nişte cărbuni. Trebuia să ii aduc la viaţă cu file din jurnalul pe care îl citisem pe nerăsuflate, dacă respiram dispăreau literele, una câte una. Până lumina portocalie revenea, te ascundeai, găseai mereu locuri… doar pentru a mă surprinde şi totul devenea albastru, pe fundalul roşiatic al cerului, amestecat cu verdele ţipător al stelelor rămase acolo sus, ce încă nu dăduseră de gustul amărui al ciocolăţii.
Horses prance through a silver storm
Figures dancing gracefully
Across my memory
Far away long ago
De fiecare dată totul dispărea, totul pierea într-o mare de culoare, un vârtej de arome şi de anotimpuri, totul pierea, undeva în spatele meu. Nu mă puteam întoarce, trebuia să o iau mereu de la capăt, şi din bucăţelele de ciocolată amăruie, din frânturi de amintiri, din pasteluri şi din flăcări să te recreez , să te aduc înapoi iar, ca singura companie vreodată permisă.
Glowing dim as en ember
Things my heart used to know
Thing it yearns to remember
And a song someone sings
Once upon a December
Încă o bucăţică de ciocolată, încă un glob colorat fragil, încă o flacără vanilată, încă un fulg şi încă un cântec. Şi totul va reîncepe, totul se va amesteca, totul se va pierde o dată cu stelele fosforescente ce cad mereu, căutând ciocolata amăruie ce se sparge albastru în cioburi tăioase şi verzui, în care încerc să te regăsesc pe tine.. COPILĂRIE.
